Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, este convins că va lăsa în urmă un fotbal românesc mult mai puternic decât cel pe care l-a găsit în 2014. Declarația vine într-un moment în care șeful FRF este contestat de suporteri, iar rezultatele și direcția în care se îndreaptă fotbalul românesc continuă să ridice semne de întrebare.
Marți, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF, Răzvan Burleanu a vorbit despre viitorul fotbalului românesc și despre mandatul său, care se va încheia în 2030. Deși se află de 12 ani la conducerea federației, oficialul consideră că transformările produse sub administrația sa vor lăsa în urmă un fotbal mai dezvoltat, mai educat și mai sustenabil.
Declarațiile vin în contextul în care, pe numeroase stadioane din România, suporterii și-au exprimat nemulțumirea față de conducerea FRF și i-au cerut demisia.
Burleanu promite un fotbal mai puternic. Realitatea din teren ridică însă întrebări
Întrebat despre contestările venite din tribune, președintele FRF a evitat să intre într-o confruntare directă cu suporterii, preferând să vorbească despre responsabilitate și despre obiectivele sale pe termen lung.
„Eu ce pot să vă asigur este că la finalul mandatului meu de președinte în 2030 voi lăsa în urmă un fotbal mult mai puternic decât cel pe care l-am găsit aici în 2014. Mai dezvoltat, mai educat, mai sustenabil și mult mai deschis copiilor care vor să joace fotbal. Asta e garanția pe care o ofer azi”, a declarat Răzvan Burleanu.
Dincolo de optimismul afișat de președintele FRF, rămâne însă întrebarea esențială: cât de mult s-a întărit, în realitate, fotbalul românesc în cei 12 ani de conducere?
Problemele financiare ale cluburilor, dificultățile din ligile inferioare și provocările legate de dezvoltarea fotbalului juvenil sunt realități care nu pot fi ignorate. Promisiunea unui fotbal mai puternic în 2030 ar trebui susținută de rezultate concrete și de indicatori clari, nu doar de declarații optimiste.
Mai ales că, după trei mandate încheiate și un al patrulea început în 2026, Burleanu a avut deja suficient timp pentru a-și pune în aplicare strategia de dezvoltare.
Al patrulea mandat, în ciuda controverselor
Răzvan Burleanu conduce Federația Română de Fotbal din 2014 și se află în prezent la al patrulea mandat consecutiv.
Candidatura sa la alegerile din 2026 a fost contestată de mai multe persoane din lumea fotbalului, printre care Ilie Ștefan Drăgan și Sorin Răducanu, care au susținut că actualul președinte nu ar mai fi avut dreptul să candideze.
Statutul FRF prevede o limită de trei mandate, însă Burleanu a explicat că această regulă a fost introdusă în 2016, în timpul primului său mandat, motiv pentru care acesta nu ar trebui luat în calcul.
Ilie Drăgan a contestat candidatura la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne, însă decizia instanței sportive a fost favorabilă actualului președinte al FRF.
„Nu am avut nicio emoție. Mi-aș fi dorit însă ca această decizie să fi venit mai repede, dar asta e situația”, a afirmat Burleanu.
Până în 2030, promisiunile trebuie transformate în rezultate
Președintele FRF a transmis că își va duce mandatul până la capăt și că își va respecta angajamentele față de membrii afiliați ai federației.
Totuși, un fotbal puternic nu se măsoară doar prin proiectele și strategiile prezentate de conducerea federației, ci și prin performanțele echipelor naționale, stabilitatea cluburilor, calitatea competițiilor interne și șansele reale oferite copiilor de a practica acest sport.
Burleanu promite că în 2030 va lăsa un fotbal românesc mult mai puternic decât în 2014. Până atunci, însă, rămâne de văzut dacă această garanție va fi confirmată de realitatea din teren.
